"La Bucovina" de M.Eminescu, in cuvinte incrucisate

   

M. Eminescu pornea o adevărată revoluţie în literatura română.    E. Lovinescu

ORIZONTAL : 1) Înălţătorul sentiment al dragostei de ţară, exprimat de marele poet în această bucată scrisă în 1866. 2) O altă cunoscută poezie, care debutează cu versurile: De-acuma nu te-oi mai vedea, / Rămâi, rămâi cu bine! – Compoziţiile lui Eol cu a sa arpă blând răsunătoare. 3)Începutul poemei, poartă de aur spre o împărăţie mirifică: N-oi uita vreodată, dulce Bucovină, / Geniu-ţi..., munţii în lumină, / Văile în flori – Dinastie de împăraţi chinezi. 4) Şi pe umărul lui cade / Al ei... cu faţa-n sus (Făt-Frumos din tei)– Din Scrisoarea III: Să ajung' a fi stăpână şi pe ţară şi pe noi! / Tot ce 'n ţările vecine e smintit şi stârpitură, / Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de... 5) Apar în zare! – Tu grumazul mi-l înlănţui, pe-al meu piept capul ţi-l culci; / Ş'... ca din vis trezită, cu mânuţe albe, dulci (Noaptea) – În tură! 6) Poezia excelează printr-o scânteietoare ţesătură de metafore: Eol pe-a sa arpă blând răsunătoare / Cânt-a nopţii dulce, ... cântare, / Cânt din Valhala – Cântec de slavă. 7) Pe câmp... văd două fiinţe uşoare / Săltânde pe-un cal (O călărire în zori) – Imită bătăile inimii – Întins, mărit. 8) Vieaţa-mi pare-o nebunie / Sfârşită făr' ... 'nceput, / În toată neagra vecinicie / O clipă 'n braţe te-am ţinut (Te duci) (2 cuv.) – Ca reveria pe care o trăieşte poetul, cu gândul la Râuri resăltânde printre stânce nante, / Apele lucinde-n dalbe diamante / Peste cîmpii-n zori. 9) Inima poetului e sfâşiată de dor: În fantazii mîndre ea îşi... cale, / Peste munţi cu codri, peste deal şi vale / Mână al ei dor – Să-mi visez o... mândră de-al meu nume / Şi de steaua mea. 10)Limba Română – Din Amorul unei marmore: Un... pustiei rage turbarea lui fugindă, / Un ocean se 'mbată pe-al vânturilor joc – Oraş în Olanda. 11) Cele dintâi la epigrame! – Din Egipetul: De-a lui maluri sunt... câmpii verzi şi ţări ferice; / Memfis colo 'n depărtare, cu zidirile-i antice – O călărie în zori! 12) Inima îmi bate, bate şi nu... – Când pe bolta brună... Selene, / Cu un pas melodic, cu un pas alene / Lin în calea sa.

	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

      VERTICAL:    1) Numai lângă sânu-ţi geniile rele, / Care îmi descântă firul vieţii mele, / ... dormita – Întoarcere în timp, sub semnul de neşters al dorului: Astfel, totdeauna când gândesc la tine, / ... mi-apasă nouri de suspine, / Bucovina mea! (neart.). 2) Atunci ca şi silful, ce n-... -n pace, / Inima îmi bate – Eol pe-a sa... blând răsunătoare. 3) Ei doar' au stele cu noroc / Şi prigoniri de soarte, / Noi nu avem nici..., nici loc, / Şi nu cunoaştem moarte (Luceafărul) – Unealtă de cusut– Pană. 4) Rouă (pop.) – Din finalul poemei: ..., totdeauna când gândesc la tine, / Sufletul mi-apasă nouri de suspine, / Bucovina mea!. 5) Cânt-a... dulce, mistică cântare – Va geme de patemi / Al mării aspru cânt / Ci... voiu fi pământ / În singurătate-mi (Mai am un singur dor). 6) Octombrie (abr.) – Inimă de doică! – Mână doru-i tainic colo, înspre tine, / Ochiul îmi sclipeşte, genele-mi... pline, /Inima mi-e grea. 7) Ale sorţii mele plîngeri şi surîse, / Îngînate-n cînturi, îngînate-n vise / ... şi uşor – Vodă! – Alifie. 8) Din Scrisoarea V: Dacă vorba-i e plăcută şi tăcerea-i... place –Înţelegeri. 9)Stare! – O lume toată 'nţelegea - / ... nu m'ai înţeles (Pe lângă plopii fără soţ) – Agenţia Spaţială Română – Primele afirmări ale lui Eminescu! 10) Stare de deplină dezvoltare. 11) Călin (file din poveste): Cine e nerod să ardă în cărbuni smarandul... / Ş'a lui vecinică lucire s'o strivească în zadar? – Încãpere deschisã pe terasa unei clãdiri. 12) Bucovină, lăcaş al anilor de junie, al muzelor şi al dragostei, smulgându-i poetului vibrante accente de nostalgie: Toate-mi trec prin gându-mi, trec pe..., / Inima mi-o fură şi cu dulci cuvinte / Îmi şoptesc de dor – Epocă.

Dicţionar: TAN, EDE, EPI, ROA, OIC, ASR.

Prof. Nicolae Vicolov
solutia            

 ALTE CAREURI CU EMINESCU               

   

Consultarea textului

N-oi uita vreodata, dulce Bucovina, Geniu-ti romantic, muntii în lumina, Vaile în flori, Râuri resaltânde printre stânce nante, Apele lucinde-n dalbe diamante Peste câmpii-n zori. Ale sortii mele plângeri si surâse, Îngânate-n cânturi, îngânate-n vise Tainic si usor, Toate-mi trec prin gându-mi, trec pe dinainte, Inima mi-o fura si cu dulci cuvinte Îmi soptesc de dor. Numai lânga sânu-ti geniile rele, Care îmi descânta firul vietii mele, Parca dormita; Ma lasara-n pace, ca sa cânt în lume, Sa-mi visez o soarta mândra de-al meu nume Si de steaua mea.

Când pe bolta bruna tremura Selene, Cu un pas melodic, cu un pas alene Lin în calea sa, Eol pe-a sa arpa blând rasunatoare Cânt-a noptii dulce, mistica cântare, Cânt din Valhala. Atunci ca si silful, ce n-adoarme-n pace, Inima îmi bate, bate, si nu tace, Tremura usor, În fantazii mândre ea îsi face cale, Peste munti cu codri, peste deal si vale Mâna al ei dor. Mâna doru-i tainic colo, înspre tine, Ochiul îmi sclipeste, genele-mi sunt pline, Inima mi-i grea; Astfel totdeauna, când gândesc la tine, Sufletul mi-apasa nouri de suspine, Bucovina mea!

   

Poetul are si cunostinte de mitologie nordica scandinava. Va fi citit, poate, in biblioteca lui Aron Pumnul, si Istoria poeziei de Edgar Quinet, tradusa de G. Sion si publicata in Revista Carpatilor, voi. I din Bucuresti, 1860. Cum stapanea bine limba germana, Eminescu putea merge direct si la scrierea lui Uhland, Geschichte der Dichtung und Sage, unde este scrisa Valhala (voi. VII, p. 20): „Valhall, Odins weiter, leuchtender Saal, nimmt Diejenigen auf, die im Steit und auf dem Wahlplatze gefallen sind. Sie heissen dann Einherier. Valhalls Dach ist mit goldenen Schildem belegt. Die Balken blinken von Gold. Auch die Speerschaften getafelt. Abends erhellen blanke Schwerter den Saal, so dass es keiner andern Erleuchtung bedarf."

Vaierul vantului este comparat de Eminescu cu un cant din Valhala. Intrarea lui Odin in Valhala este insotita de cantari armonioase si de freamat al codrilor si apelor.

              Solutia careului: Junii corupti

1 D	2 E	3 S	4 F	5 R	6 A	7 N	8 A	9 T	10 I		12 A
2 A	M	E	T	I	T	E		A	C	U	M
3 R	I	C		M	A	R	E	A		M	A
4 U	S		L	A	C	U	L		F	A	R
5 R		F	U		A	S	E	M	E	N	I
6 I	N	I	M	A		I	V	I	R	E
	A	D	E	M	E	N	I	R	E		S
8 S	I	E		A	M	A		A	C	U	T
9 T		L	E	G	A	T	U	R	A		I
10 E	L		T	I	N	E	R	E	T	U	L
11 R	E	C	I	T	A		A		E	R	A
12 S	U	F	L	E	T	E	L	E		A	T